| Armaneste | Romana |
|---|
| Zborlu aushescu- manachiru di gushi. | Sfatul bătrânilor - salbă la gât. |
| Inatea-lu urgheashti omlu. | Ciuda întunecă gândirea. |
| Vulpea tsi doarmi nu mãcã gãljinji. | Vulpea care doarme nu mănâncă găini. |
| Vulpea cu ciciolu adarã torlu sh-cu coada-lu ashteardzi. | Vulpea face urmele cu piciorul şi le şterge cu coada. |
| Veara tutã tu cãntari, sh iarna tutã tu uhtari. | Cine cântă vara iarna oftează. |
| Tuts calea nãs valea. | Toţi înainte el îndărăt. |
| Tutiputa bunã s-vindi ditu muntsã. | Marfa bună se vinde de acasă. |
| Tinjia la muljiari – mushuteatsa atsea ma mari. | Frumuseţea femeii stă în omenie şi onoare. |
| Scoalã tini ta s-shedu mini. | Simte-te şi dă-mi locul. |
| Omlu cu minti ancupãrã nu vindi. | Înţeleptul ascultă mai mult şi vorbeşte puţin. |
| Nu ari ma greau lãngoari ca urfanja. | Cea mai grea boală este sărăcia. |
| Boulu s-leagã di coarni shi omlu di limbã | Boul îl legi de coarne şi pe om cu cuvântul dat. |
| Iu-i treacã sh-minti, tuti s-ducu trã ninti. | Când este înţelegere şi întelepciune totul se rezolvă. |
| Frati, frati ama corlu-i cu pãradz. | Frate, frate dar distracţia costă. |
| Fãrshirotlu-i fãr cripari - tutã dzuua pri cãntari. | Fârşirotul-i fără grijă îi arde de cântat. |
| Cu zboari pãntica nu s-umpli. | Vorbele nu ţin de foame. |
| Coaja di himunicu nu s-alicheasti di bricu. | Coaja de pepene nu te încântă. |
| Calea va imnari shi borgea va pãlteari. | Viaţa-i de trăit şi datoria de plătit. |
| Aushlu easti sturlu a casãljei. | Bătrânul este stâlpul casei. |
| Amirãria nu s-tsãni cu un sturu. | Împărăţia nu se sprijină pe un singur stâlp. |
| Alãgatlu multi shtii. | Cine are şcoala vieţii ştie multe. |
| Agiunlu cumãts anyiseadzã. | Flămândul visează masa bogată. |
| Adrã guva tu pitã. | A făcut mare brânză. |
| Armaneste | Romana |
|---|
| Adarã di hiru funii. | Face din sfoară funie. |
| Alavdã fisuilu shi mãcã carni. | Laudă fasolea dar mănâncă carne. |
| Armãnlu shi oarfãn s-hibã, tutu pi celnic shi adutsi. | Şi sărac armânlu are aere de pricopsit. |
| Cu darea trets amarea. | Dând mită rezolvi şi imposibilul. |
| Dipusirã muntsãlji shi alinarã cupriili. | Se surpă munţii şi se înalţă gunoaiele. |
| Lu voi ca neaua-n sinu. | Mi-e drag ca zăpada în sân. |
| Na pãrãlu shi dãnji cãvgãlu. | Dacă vrei gâlceavă dă bani împrumut. |
| Sutili mãritã hutili. | Zestrea mare mărită toantele. |
| Adratã shi nibãsheatã. | Trasă pe sfoară. |
| Armaneste | Romana |
|---|
| Acats un oaspi nãu, vecljilu s-nu lu agãrshestsã. | Când îţi faci prieteni noi să nu-i uiţi pe cei vechi. |
| Aprindi shi a draclui unã tsearã, s-nu tsã aspargã lucurlu. | Aprinde o lumânare şi dracului, ca să nu încurce. |
| Ascãpãm di yinaru, him-n cãlaru. | Am trecut de ianuarie ne pregătim de plecare. |
| Bagã apa tu avlakiu. | Canalizează treburile pe făgaşul normal. |
| Cãti milets ahãts Dumnidzadz. | Câte neamuri atâţia Dumnezei. |
| Coadã cap easti la noi shi luplu picuraru la oi. | Codaşii sunt conducători şi lupii stapâni la oi. |
| Di-mbitatu s-asparu shi zurljii. | Un nebun se fereşte de omul beat. |
| Di-ntribari znjii nu-ari. | Cine întreabă are de câştigat. |
| Di tu soarti pãn tu moarti. | De la început până la sfârşit. |
| Gardul ari ochi shi murlu ari ureclji. | Gardul are ochi şi pereţii urechi. |
| Iu-i vrerari easti shi Dumnidzã tu mesi. | Unde este iubire este şi Dumnezeu. |
| La pãndza minutã nu va acu grosu. | La ţesătura rară nu trebuie ac gros. |
| Lemnlu strãmbu tu furtii. | Lemn strâmb în legătură. |
| Lucredz tu giunaticu shi ti tindzã tu aushaticu. | Când eşti tânăr, să-ţi asiguri bătrâneţea. |
| Lumea easti scãri, scãri. | Lumea e formată din scări. |
| Ma aproapea easti cãrintili di pãrintili. | Mi-e mai aproape măseaua decât părintele. |
| Mintea adutsi tinijii, icunumia aveari. | Inteligenţa aduce respect şi economia avere. |
| Gustarea di tahina shi nsurarea di cu tiniru acatsã locu. | Micul dejun şi însurătoarea de tânăr ajută. |
| Nu chiari nã pãduri fidãnjili anda cresc. | Când cresc lăstari pădurea nu se usucă |
| Nu va cuveti cã va murafeti. | Nu trebuie forţă ci iscusinţă. |
| Shi aflã saclu peaticlu. | Sacul şi petecul. |
| S-arcuti tiyãnicea shi aflã cãpachia. | Capacul acoperă oala. |
| Tihea omlui s-toarnã ca a moarãljei vulvura. | Norocul revine în viaţa omului ca vâltoarea morii. |
| Zborlu zboru adutsi. | Vorba vorbă aduce. |
Daca doriti sa aflati mai multe despre obiceiurile, portul si traditiile aromanilor, vizitati 
In peisajul vietii culturale, Societatea Culturala Aromana organizeaza evenimente la care va invita.